Subiecte admitere istorie | Academia de Poliție – 2015 (A2)

Cea mai importantă instituţie centrală a societăţii medievale româneşti a fost:

Austria considera unirea Principatelor drept un avertisment, temându-se de consecinţele sale asupra Transilvaniei şi Bucovinei. ; Franţa sprijinea proiectul unirii, urmărind sporirea influenţei sale în sud-estul Europei.

În Evul Mediu, împărţirea administrativ-teritorială în unităţi numite ţinuturi era caracteristică statului medieval:

Perioada cuprinsă între 23 august 1944 şi 30 decembrie 1947 a fost marcată de evoluţii, care au pregătit o nouă ordine constituţională marcată de totalitarismul comunist. ; Legea electorală din 1946 desfiinţa Senatul şi instituia votul universal feminin, iar alegerile parlamentare care au urmat ofereau PCR şi aliaţilor lor o largă majoritate.

În 1964 România a respins Planul Valev ce urmărea:

Potrivit Constituţiei din 1923, Biserica Ortodoxă era biserica dominantă în stat. ; Drepturile cetăţeneşti erau asigurate de această lege fundamentală fără deosebire de origine etnică, de limbă şi de religie.

Împăratul Constantin al VII-lea Porfirogenetul (912-959) foloseşte pentru bizantini numele de:

În etapa prosovietică a comunismului din România, influenţa slavă a fost negată, iar romanitatea românilor a fost exagerată. ; În anii 80 ai secolului al XX-lea, ideologia şi istoriografia oficială au ajuns să fie dominate de teorii care minimalizau aportul factorului roman, denunţat ca asupritor, de astă dată în favoarea civilizaţiei locale a geto-dacilor.

După înlăturarea regimului fanariot, Poarta l-a numit domn al Ţării Româneşti pe:

Marcaţi pe foaia de concurs literele corespunzătoare ordinii cronologice pe care o consideraţi corectă:
A. Extinderea teritorială a Moldovei până la Marea Neagră
B. Descălecatul lui Bogdan
C. Descălecatul lui Dragoş

Prin romanitatea românilor se înţelege:

Marcaţi pe foaia de concurs literele corespunzătoare ordinii cronologice pe care o consideraţi corectă:
A. Adoptarea legilor antievreieşti de la Nürnberg
B. Proclamarea lui A. Hitler ca Führer
C. Câştigarea alegerilor de către Partidul Naţional Socialist al Muncitorilor din Germania

Nicolae Ceauşescu a condamnat intervenţia militară în Cehoslovacia a ţărilor membre în Tratatul de la Varşovia, în anul:

Marcaţi pe foaia de concurs literele corespunzătoare ordinii cronologice pe care o consideraţi corectă:
A. Activitatea Şcolii Ardelene
B. Promovarea curentului latinist de către August Treboniu Laurian
C. Activitatea episcopului unit Inocenţiu Micu-Klein

Poliţia politică a regimului comunist din Rusia creată în anul 1917 este cunoscută sub abrevierea:

Marcaţi pe foaia de concurs literele corespunzătoare ordinii cronologice pe care o consideraţi corectă:
A. Câştigarea alegerilor în Marea Britanie de către David Lloyd George
B. Afirmarea lui Winston Churchill ca prim-ministru al Marii Britanii
C. Guvernarea conservatoare a lui Margaret Thatcher în Marea Britanie

Primul umanist italian care afirmă originea romană a poporului român este:

Marcaţi pe foaia de concurs literele corespunzătoare ordinii cronologice pe care o consideraţi corectă:
A. Bătălia de la Gurăslău
B. Bătălia de la Şelimbăr
C. Bătălia de la Mirăslău

În iulie 1947, în urma înscenării de la Tămădău, a fost dizolvat Partidul:

Marcaţi pe foaia de concurs literele corespunzătoare ordinii cronologice pe care o consideraţi corectă:
A. Sfatul Ţării hotărăşte unirea Basarabiei cu România
B. Congresul General al Bucovinei votează unirea cu România
C. Sfatul Ţării proclamă independenţa Republicii Democratice Moldoveneşti

Ameninţarea romană directă asupra Daciei a început să se manifeste din timpul regelui Burebista (82 – 44 î. Hr.). ; Romanii urmăreau să-şi impună controlul asupra coloniilor greceşti vest-pontice, să aibă acces la resursele zonei nord-dunărene şi să beneficieze de o poziţie strategică avantajoasă.

Marcaţi pe foaia de concurs literele corespunzătoare ordinii cronologice pe care o consideraţi corectă:
A. Aderarea României la Societatea Naţiunilor
B. Semnarea de către România a Protocolului de la Moscova
C. Aderarea României la Pactul Briand-Kellogg

Coroana maghiară a căutat fie să limiteze, fie să anuleze autonomia districtelor româneşti din Transilvania. ; În acest context, are loc revolta unor conducători locali ai românilor precum Bogdan, voievodul românilor maramureşeni şi Negru Vodă din Ţara Făgăraşului.

Marcaţi pe foaia de concurs literele corespunzătoare ordinii cronologice pe care o consideraţi corectă:
A. Teoria lui Roesler. Studii asupra stăruinţei românilor în Dacia Traiană (A.D. Xenopol)
B. Istoria dacilor transalpini (Franz Joseph Sulzer)
C. Hronica românilor şi a mai multor neamuri (Gheorghe Şincai)

Reacţia lui Nicolae Ceauşescu faţă de intervenţia militară în Cehoslovacia a trupelor Tratatului de la Varşovia s-a înscris în cursul politicii sale de distanţare de Moscova. ; Naţional-comunismul lui Nicolae Ceauşescu s-a fundamentat prin discursul de condamnare a intervenţiei militare a Moscovei în Cehoslovacia.

Marcaţi pe foaia de concurs literele corespunzătoare ordinii cronologice pe care o consideraţi corectă:
A. Instaurarea regimului fanariot în Ţara Românească
B. Revenirea la domniile pământene 
C. Instaurarea regimului fanariot în Moldova

Tratatul de pace de la Paris din 1856 înlocuia protectoratul ţarist asupra Principatelor Române cu garanţia colectivă a marilor puteri. ; Prin acest document se hotăra unirea Principatelor Române sub conducerea unui prinţ pământean.

Marcaţi pe foaia de concurs literele corespunzătoare ordinii cronologice pe care o consideraţi corectă:
A. Paul Goma se alătură mişcării reformatoare din Cehoslovacia cunoscută sub numele de Carta 77
B. Revolta muncitorilor din Braşov împotriva regimului ceauşist
C. Activitatea grupării anticomuniste Haiducii Muscelului

Din iniţiativa ministrului de externe român, Take Ionescu, în anul 1921, s-au semnat o convenţie politică şi una militară între România şi Polonia. ; În 1926, România a semnat tratatul de alianţă şi amiciţie cu Franţa.

În Transilvania, statutul politic al românilor s-a degradat concomitent cu consolidarea poziţiei categoriilor privilegiate ale nobilimii ungare, ale saşilor şi secuilor. ; În secolul al XV-lea, românii transilvăneni s-au afirmat în Congregaţia generală a ţării.