Complementul circumstanțial de cauză – sâmbătă, 24 iulie 2021
Recapitulare din materia anterioară Complementul circumstanțial de cauză
Recapitulare din materia anterioară Complementul circumstanțial de cauză
UNITĂȚILE FRAZEOLOGICE = Combinații stabile de două sau mai multe cuvinte care au sens unitar și se comportă ca o singură parte de vorbire. Unitățile frazeologice pot fi:
Limbaj „secret” utilizat de grupuri de vorbitori, cu scopul de a nu fi înțeleși de alții (argoul elevilor, al deținuților, al militarilor etc.) Ex.: mititica (închisoare), felinar (nas), biștari (bani) etc.
Exemple de prefixoide: Prefixoid Sens Exemple aero- referitor la aer aeroport, aerosol auto1- singur, prin mijloace proprii autoservire, autocaracterizare auto2- referitor la automobil autogară agro- pământ, ogor agroalimentar, agroindustrial avi- pasăre avicultură bio- viață biosferă, biologie cardio- inimă cardiologie cromo- culoare cromoterapie crono- timp cronometru demo- popor democrație, demografie fono- sunet fonetică foto- lumină fotografie…
ANACOLUTUL „o discontinuitate sau ruptură logico-sintactică în interiorul unei propoziții sau al unei fraze.” (dexonline.ro) O greșeală de stil care constă în neconcordanța între începutul unui enunț și modul în care acesta este continuat. Exemple: “Nu ştiu alţi cum sunt, dar eu, când mă gândesc la locul naşterii mele, la casa părintească din Humuleşti, la…
TAUTOLOGIA = constă în repetarea unui cuvânt cu funcție sintactică diferită. Exemple: De glumeț, era glumeț tatăl meu! Fratele-i frate, dar brânza e pe bani!
Pleonasmul – o greșeală de exprimare care constă în folosirea alăturată a unor cuvinte cu același înțeles. Ex. Coboară jos (a coborî = a se da jos dintr-un loc ridicat) Este important de reținut că, uneori, pleonasmele pot fi mijloace artistice de exprimare (exemplu: Cobori în jos Luceafăr blând) Alte exemple de pleonasme:
Exemple de omonime absolvi + a termina un an/ciclu de învățământ + a scuti pe cineva de pedeapsă acces + posibilitate de a ajunge undeva (pl. accesuri) + tulburări clinice bruște – acces de tuse (pl. accese) achita + a-și plăti o datorie + a declara pe cineva nevinovat afecțiune + simpatie, prietenie, atașament +…
Alte exemple de paronime abil îndemânatic agil sprinten, iute adagio ritm lent în muzică adagiu maximă, aforism albastru culoare alabastru varietate de ghips, cu aspect de marmură albă alienat nebun, care a trecut asupra altuia dreptul de proprietate alineat rând retras dintr-un text pentru a marca schimbarea ideii aliniat așezat în linie amabil politicos, prietenos…
A Exemple de antonime accepta respinge, refuza accesibil inaccesibil Adânc superficial adept adversar, potrivnic agravant atenuant alogen autohton altruism egoism ascendent descendent autentic fals avar risipitor benefic malefic blajin aspru blond oacheș celebru obscur combate susține concentrare dispersare concordanță discordanță concret abstract constant oscilant cult incult, ignorant cuviință necuviință, indecentă definitiv, durabil provizoriu, temporar, vremelnic…
Cuvinte străine folosite pentru a impresiona, nefiind recomandate de limba literară. Exemple: bonjur, schepsis, fifti-fifti etc.
Gradele de comparație ale adjectivelor Modalități expresive de realizare a superlativului absolut Adjective fără grade de comparație
„I.L. Caragiale este după Delavrancea scriitorul cel mai zolist. (…) Naturalismul lui Caragiale e radical, cu preferința pentru patologie și sociologie, cu preocuparea de explicație și metode exacte.” G. Călinescu Nuvelistica lui Ion Luca Caragiale Nuvele aflate la limita dintre tragic și comic: Două loturi, Inspecțiune etc.; Nuvele fantastice: La hanul lui Mânjoală, Calul dracului,…
Lecturează mai jos nuvela În vreme de război și apoi răspunde întrebărilor din textul de lectură. În vreme de război Nuvelă de I. L. Caragiale I În sfarșit ceata de tâlhari căzuse prinsă în capătul pădurii Dobrenilor. Doi ani de zile, vreo câțiva voinici, spoiți cu cărbuni pe ochi, foarte-ndrăzneți și foarte cruzi, băgaseră spaima…
Context istoric Definiția realismului curent literar şi artistic apărut în Franţa în prima jumătate a secolului al XIX-lea, extins până în Anglia, are continuări şi ecouri până în secolul XX apare ca reacţie împotriva clasicismului şi romantismului. Realismul se defineşte prin „grija de a descoperi, de a revela o realitate pe care romantismul a evitat-o…