Accentul În limba română, accentul este liber. Tipuri de accentuare În funcție de poziția în cuvânt a silabei accentuate, se poate vorbi despre ACCENTUARE pe: Observații! (conform DOOM 2) Cacofonia – asociație neplăcută de sunete. Exemple: Cacofonie Evitarea cacofoniei Aceasta este barca care traversează lacul. Aceasta este barca ce traversează lacul. M-a ascultat…
Definiția silabei o vocală sau un grup de sunete care se rostesc printr-un singur efort respirator. Într-o silabă există, obligatoriu, o singură vocală! Reguli de despărțire în silabe Despărțirea după structură Despărțirea în silabe la capăt de rând
Vocale & Semivocale Consoane Sunt prezentate doar consoanele care au valori fonetice multiple. Restul sunt consoane care se pronunță întotdeauna cum se scriu. w Corespondența dintre litere și sunete de reținut!
Exemple de sunete Cuvânt Despărțire în silabe Vocale Semivocale Consoane casă ca-să a, ă (pot fi doar vocale, formează singure o silabă) —- c, s iarbă iar-bă a, ă (pot fi doar vocale, nicioadată semivocale) ĭ (nu formează singur o sialbă) r, b zmeu zmeu e (se pronunță mai intens) ŭ (se pronunță mai slab)…
Subiecte de admitere la Școala de Agenți de Poliție de Frontieră Oradea, grile gramatică limba română. Ai aici toate subiectele de admitere din anii anteriori la limba română pentru Școala de Agenți de Poliție de Frontieră Oradea sub formă de teste online cu feedback pe loc. Itemi: 30 Timp de lucru: 60 de minute Te…
Subiecte admitere la Școala de Poliție Câmpina / Cluj, grile gramatică limba română. Ai aici toate subiectele de admitere din anii anteriori la limba română pentru Școala de Agenți de Poliție Câmpina și Cluj sub formă de teste online cu feedback pe loc. Itemi: 60 Timp de lucru: 120 de minute Testele sunt cele oficiale,…
Subiecte de admitere la Școala de Subofițeri de Jandarmi, grile gramatică limba română. Ai aici toate subiectele de admitere din anii anteriori la limba română pentru Școala de Subofițeri de Jandarmi Fălticeni și Drăgășani sub formă de teste online cu feedback pe loc. Itemi: 60 Timp de lucru: 120 de minute Testele sunt cele oficiale,…
Grile recapitulative explicate din Fonetică, Vocabular și Verb înainte de recapitularea finală a substantivului. Fragment din înregistrarea recapitulării finale: SUBSTANTIVUL – teorie de gramatică și grile rezolvate și explicate.
Teorie și grile recapitulative din VERB – înregistrare din sesiunea de pregătire interactivă
Fragment din înregistrarea sesiunii de pregătire interactivă: VOCABULARUL – teorie și grile rezolvate și explicate.
Fragment din recapitularea finală din Fonetică: teorie explicată și grile de admitere rezolvate și explicate.
Afganistan – afgan Africa Centrală – centrafrican Africa de Sud – sud-african Alba Iulia – albaiulian Albania – albanez America de Nord – nord-american Andaluzia – andaluz Arad – arădean Argeş – argeşean Armenia – armean Bacău – băcăuan Baia Mare – băimărean Berlin – berlinez Năsăud – năsăudean Bosnia – bosniac Cairo –…
adverb (uneori substantivizat) + adjectiv (uneori provenit din participiul unui verb compus): binecuvântat, binefăcător, binemeritat, binevoitor; clarvăzător; preafericit. Aceste compuse se deosebesc de îmbinările cu o structură și o componență asemănătoare, care reprezintă: fie compuse mai puțin sudate, scrise cu cratimă (!bine-crescut „cuviincios”), fie grupuri de cuvinte, care se scriu separat (!bine crescut „dezvoltat bine”). substantiv (uneori provenit dintr-un adjectiv) + adjectiv: binefăcător, binevoitor, răufăcător, răuvoitor; adjectiv + adjectiv, având flexiune: numai…
Recapitulare din materia anterioară Complementul circumstanțial de cauză
Recapitulare cu grile de admitere din părți de vorbire flexibile. Oprește clipul imediat după ce e dată grila, rezolva grila și apoi mergi mai departe, astfel încât să vezi dacă ai rezolvat grila în mod corect sau nu și ce anume ai greșit.
Clasificare Funcții sintactice Valorile morfologice ale lui CEL 1. pronume demonstrativ de depărtare, formă populară Cel de-acolo este pachetul meu. 2. adjectiv pronominal demonstrativ de depărtare, formă populară „pe cel deal, pe cel colnic” 3. articol demonstrativ adjectival (când însoțește un numeral sau un adjectiv) Fata cea frumoasă este sora mea.
Definiție Pronumele reflexiv ține locul obiectului supra căruia se răsfrânge direct sau indirect acțiunea verbului. Formele pronumelui reflexiv Pronumele reflexiv are forme proprii doar la persoana a III-a, cazurile acuzativ și dativ. Funcțiile sintactice ale pronumelui reflexiv
Valorile morfologice: Conversiune Numeralele devin substantive prin conversiune prin articulare; Am luat un zece. / Doiul luat la matematică m-a supărat. Acestea nu trebuie confundate cu numeralele cu valoare substantivală. Sunt substantive cuvintele: zeci, sute, mii (exprimă o mulțime, nu un număr). Sunt numerale cuvintele: zece, o sută, o mie etc. Atenție! Sunt corecte construcțiile:…
Arată ordinea obiectelor prin numărare: primul, al doilea, al optulea, a (o) suta, a trei mia, al (un) milionulea etc.
Poate fi: simplu: unu, doi, sută, mie, milion etc. compus: unsprezece, doisprezece/douăsprezece, treisprezece, paisprezece, cincisprezece, șaisprezece, șaptesprezece, optsprezece, nouăsprezece, douăzeci, treizeci, treizeci și patru, patruzeci, cincizeci, șaizeci, șaptezeci, optzeci, nouăzeci, o mie două sute etc.
Numeralul = partea de vorbire flexibilă care exprimă un număr (cardinal) sau ordinea obiectelor (ordinal) prin numărare.
Atribut (adjectival) Care? Am o casă confortabilă. se acordă în gen, număr și caz cu substantivul determinat Nume predicativ Cum este? Casa mea este confortabilă. Împreună cu numele predicativ formează predicatul nominal. Complement indirect Din ce? Din alb s-a făcut roșu la față. Complement circumstanțial de timp Când? De când? O cunosc de mică….
Caz m. sg. f. sg. m. pl. f. pl. N. – Ac. cel cea cei cele G. – D. celui celei celor celor Atenție! Cu ajutorul articolului orice parte de vorbire poate deveni substantiv (conversiune). Ex. Bătrânul a plecat bucuros. Dar! Bătrânul poet a plecat. (adjectiv, preia articolul substantivului pe care îl precedă) Binele se…
Caz m. sg. f. sg. m. pl. f. pl. N. – Ac. Un băiat O fată Nişte băieţi Nişte fete G. – D. Unui băiat Unei fete Unor băieţi Unor fete
stă, de obicei, la sfârşitul substantivului (este enclitic) rareori este proclitic, adică stă la începutul unui substantiv exemplu: lui Istvan caz m. sg. f. sg. m. pl. f. pl. N. – Ac. băiatul fata Băieţii Fetele G. – D. băiatului fetei băieţilor Fetelor V. Băiatule! – Băieţilor! Fetelor! Atenție! La masculin singular, -u este o…
Cum identifici ușor și corect funcția sintactică? Citești cu atenție enunțul. Adresezi întrebarea unui cuvânt. Exemplu: Cadoul de la mama este ceea ce mi-am dorit. Întrebare corectă: care cadou? – atribut substantival prepozițional Întrebare greșită: de la cine? – complement indirect Dacă adresezi întrebarea unui substantiv, răspunde un atribut. Tipul atributului este dat de partea…
Moduri predicative, personale Verbele își modifică forma după persoană; Verbele au, în propoziție, funcția sintactică de predicat. NOTA BENE! Prezentul se construiește cu desinențe și sufixe de timp. Desinențele: sunete sau grupuri de sunete care indică persoana și numărul verbului. Sufixele de timp sunt sunete sau grupuri de sunete care indică timpul. Forme verbale nepredicative,…
CONJUGAREA se stabilește trecând verbul la infinitiv (forma din dicționar); sunt patru conjugări în limba română: Conjugarea I Verbul la infinitiv se termină în a a cânta, a dansa Conjugarea a II-a Verbul la infinitiv se termină în ea a bea, a avea Conjugarea a III-a Verbul la infinitiv se termină în e a merge,…
A. DEFINIȚIA Verbul = partea de vorbire flexibilă care exprimă: acţiunea: a merge, a alerga etc. starea: a dormi, a sta etc. existenţa: a fi, a se găsi etc. B. CLASIFICAREA B1. după înțeles B2. după categoria persoanei B3. după criteriul sintactic Valori morfologice
ANACOLUTUL „o discontinuitate sau ruptură logico-sintactică în interiorul unei propoziții sau al unei fraze.” (dexonline.ro) O greșeală de stil care constă în neconcordanța între începutul unui enunț și modul în care acesta este continuat. Exemple: “Nu ştiu alţi cum sunt, dar eu, când mă gândesc la locul naşterii mele, la casa părintească din Humuleşti, la…
TAUTOLOGIA = constă în repetarea unui cuvânt cu funcție sintactică diferită. Exemple: De glumeț, era glumeț tatăl meu! Fratele-i frate, dar brânza e pe bani!
Pleonasmul – o greșeală de exprimare care constă în folosirea alăturată a unor cuvinte cu același înțeles. Ex. Coboară jos (a coborî = a se da jos dintr-un loc ridicat) Este important de reținut că, uneori, pleonasmele pot fi mijloace artistice de exprimare (exemplu: Cobori în jos Luceafăr blând) Alte exemple de pleonasme:
Omofone – cuvinte care se pronunță la fel și se scriu diferit. Exemple: ceai/ce-ai; al/a-l etc. Am băut ceai de dimineață. Ce-ai făcut iei la test? Omografe – cuvinte care se scriu la fel și se pronunță diferit (datorită accentului). Exemple: copii, torturi, acele etc. Am doi copii. Am făcut două copii la xerox. El…
Omonimele – cuvinte cu aceeași formă, dar cu înțelesuri diferite, neînrudite între ele. Tipuri de omonime: Diferența dintre omonime și cuvinte polisemantice Exemple de omonime absolvi + a termina un an/ciclu de învățământ + a scuti pe cineva de pedeapsă acces + posibilitate de a ajunge undeva (pl. accesuri) + tulburări clinice bruște – acces…
Paronimele – cuvinte cu formă aproape identică (se deosebesc prin una, două sau trei litere), dar au sensuri total diferite. Ex.: familial/familiar; orar/oral etc. Alte exemple de paronime abil îndemânatic agil sprinten, iute adagio ritm lent în muzică adagiu maximă, aforism albastru culoare alabastru varietate de ghips, cu aspect de marmură albă alienat nebun, care…
Antonimele – cuvinte cu formă diferită și înțeles opus Exemple Abil – inabil Moral- imoral Politic-apolitic Adânc – superficial Exemple de antonime accepta respinge, refuza accesibil inaccesibil Adânc superficial adept adversar, potrivnic agravant atenuant alogen autohton altruism egoism ascendent descendent autentic fals avar risipitor benefic malefic blajin aspru blond oacheș celebru obscur combate susține concentrare…
este format de o pereche de cuvinte cu aceeași origine; cele mai multe dublete etimologice sunt de origine latină (un cuvânt este moștenit, altul este împrumutat pe cale savantă); de exemplu, din latinescul directus vin drept (moștenit) și direct (împrumutat); pot proveni și din alte limbi ex: din fr. bord vin bor (pe cale orală)…
UNITĂȚILE FRAZEOLOGICE = Combinații stabile de două sau mai multe cuvinte care au sens unitar și se comportă ca o singură parte de vorbire. Unitățile frazeologice pot fi:
Limbaj „secret” utilizat de grupuri de vorbitori, cu scopul de a nu fi înțeleși de alții (argoul elevilor, al deținuților, al militarilor etc.) Ex.: mititica (închisoare), felinar (nas), biștari (bani) etc.
Cuvinte străine folosite pentru a impresiona, nefiind recomandate de limba literară. Exemple: bonjur, schepsis, fifti-fifti etc.
Accentul În limba română, accentul este liber. Tipuri de accentuare În funcție de poziția în cuvânt a silabei accentuate, se poate vorbi despre ACCENTUARE pe: Observații! (conform DOOM 2) Cacofonia – asociație neplăcută de sunete. Exemple: Cacofonie Evitarea cacofoniei Aceasta este barca care traversează lacul. Aceasta este barca ce traversează lacul. M-a ascultat…
Definiția silabei o vocală sau un grup de sunete care se rostesc printr-un singur efort respirator. Într-o silabă există, obligatoriu, o singură vocală! Reguli de despărțire în silabe Despărțirea după structură Despărțirea în silabe la capăt de rând
Vocale & Semivocale Consoane Sunt prezentate doar consoanele care au valori fonetice multiple. Restul sunt consoane care se pronunță întotdeauna cum se scriu. w Corespondența dintre litere și sunete de reținut!
Exemple de sunete Cuvânt Despărțire în silabe Vocale Semivocale Consoane casă ca-să a, ă (pot fi doar vocale, formează singure o silabă) —- c, s iarbă iar-bă a, ă (pot fi doar vocale, nicioadată semivocale) ĭ (nu formează singur o sialbă) r, b zmeu zmeu e (se pronunță mai intens) ŭ (se pronunță mai slab)…
*) Republicată în temeiul art. V din Legea nr. 192/2019 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul ordinii și siguranței publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 28 octombrie 2019, dându-se textelor o nouă numerotare.Legea nr. 218/2002 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 307 din 25…
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 104 din 27 iunie 2001 (cu actualizările de rigoare) privind organizarea și funcționarea Poliției de Frontieră Române. Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 351 din 29 iunie 2001 În temeiul prevederilor art. 114 alin. (4) din Constituția României, Guvernul României adoptă prezenta ordonanța de urgență. Capitolul I Dispoziții generale Articolul 1 Poliția de…