Subiecte admitere română | Academia de Poliție – 2006 (A2)

Precizează câte nume de personalități din seria următoare sunt scrise corect: Al. Macedonski, D. Lipatti, C. Negruzi, V. Alecsandri, C. Nottara, A. Pan, Al. Roseti.

Precizează în câte cuvinte din seria următoare e şi i sunt litere ajutătoare, nerealizându-se fonetic: gir, ghindă, gen, cochet, ceață, surghiun.

Precizează câte din cuvintele care fac parte din perechi paronimice sunt incorect folosite
în exemplele următoare: privire glaciară, călătorie pe spețele statului, rochie de atlas,
şedere temporală.

Precizează câte cuvinte din seria următoare sunt antonime neologice ale cuvântului adevărat: născocit, fictiv, plăsmuit, scornit, ireal, inventiv, neverosimil, autentic.

Precizează cazul pronumelui subliniat din enunţul următor:
Căci în propria-ne lume ea deschide poarta-ntrării
Şi ridică mii de umbre după stinsul lumânării… (M. Eminescu):

Precizează sensul locuţiunii adjectivale cu dare de mână:

Sunt corecte toate formele pronominale din seria:

La ce grad de comparaţie este adjectivul subliniat din următorul enunţ? Primul mijloc este alegerea cuvântului celui mai puţin abstract. (T. Maiorescu):

Substantivul fluture este:

În enunţul: Cum nu se simţea în siguranță, a sunat la poliţie., cuvântul cum este:

Precizează (în ordine) modurile verbelor din enunţul următor: Dormire-ai somnul cel de veci, să dormi […] ! (I. Creangă):

Indică valoarea morfologică a cuvântului a din enunţul următor: Miroase în aer, nu, după expresia clasică, a iarbă de puşcă, […] miroase a … ghiontuială. (I.L. Caragiale):

În fraza: Bine era să-i urmezi sfatul, nu să acţionezi haotic., indiferent de ordine, există:

Precizează felul subordonatei din fraza: Lucrul acesta este greu să îl explici în câteva cuvinte.

Fraza: Dându-şi seama că am intrat, a tăcut brusc., conţine o subordonată:

Propoziția subordonată din fraza: Rămânând să ne vedem peste trei zile, ne-am despărțit în grabă., este:

În ce parte de propoziţie se poate contrage ultima subordonată din fraza următoare?
[…] atât de bine învățase piciorul nostru a-şi mlădia talpa pe unghiul ascuţit al pietrelor şi a se înțepeni temeinic acolo, unde un alt picior nedeprins ar fi tremurat şi n-ar fi năzuit să înfrunte un lunecuş primejdios. (Calistrat Hogaş):

Indică tipul de coordonare din fraza următoare: Eu i-am spus, el nu m-a ascultat.

Indică tipul de coordonare din fraza următoare: Am venit, am văzut, am învins. (Caesar):

În fraza: Cum a intrat, cum i s-a oferit un loc., a doua propoziţie este:

Indică (în ordine) valorile morfologice corecte ale elementelor de relație subliniate din frazele de mai jos:
Cum n-a fost chemat, n-a ştiut că trebuie să vină.
Dar să ştii că la-ntoarcere trebuie să găsesc şi copil în casă ; de unde nu, pâine şi sare cu mine nu mai mănânci. (I. Creangă):

Identifică (în ordine) felul propoziţiilor subordonate din enunţurile următoare: Curios este că nedreptatea are plural […]. (Camil Petrescu)., Adevărul este că n-a ştiut nimic., Corectă este afirmaţia că nu s-a întâmplat nimic deosebit., Este adevărat că am primit o scrisoare.

Precizează numărul atributelor pronominale din sintagmele: glasu-ţi, prietenii alor noştri, floarea a cărei petală, dorința mea.

Indică funcţia sintactică, valoarea morfologică şi cazul cuvântului subliniat: Nu ştiu care elev a fost chemat.

Indică (în ordine) funcţia sintactică şi cazul substantivelor subliniate: Ce mai faci, prietene loane?

Precizează numărul predicatelor verbale din enunţul: Poate vine mâine, poate că nu.

Precizează analiza gramaticală corectă a cuvântului subliniat: Primind semnalul, mecanicul a pus trenul în mişcare.

În enunţul: Impulsionat de ai săi, s-a înscris la concurs., este subliniat un:

În enunţul: Erau miraţi de invitaţia voastră., este subliniat un:

Precizează numărul predicatelor verbale şi nominale din următoarele expresii: mi-e foame, mi-e frig, mi-e cald, mi-e milă de ei.